Blended learning - partea a IV-a

ÎN LOC DE ...

Învățarea la distanță tradițională poate fi plictisitoare și previzibilă: studentul stă cu ochii în ecranul computerului, încercând să absoarbă conținutul cursului pagină după pagină și primește  feedback de la un instructor fără chip. Dar, grație învățării combinate (blended learning) de astăzi , este posibil a transforma cursurile de învățare la distanță într-o extensie a bine cunoscutei clase și a oferi o experiență bogată pentru studenți, indiferent de locație. Educația se extinde, ajungând la studenți când și în modul în care ei doresc și pot - în clasă, cât și pe laptop-uri, tablete și smartphone-uri. [1]

Educația  intră într-o nouă eră, în  care învățarea are loc mai mult în afara sălii de clasă decât în ​​interiorul aceasta. Studenții beneficiază de posibilitatea de a alege combinația care se potrivește cel mai bine stilului lor de învățare și timpului pe care îl au la disponibile. Instituțiile pot educa mai mulți studenți cu mai multă flexibilitate, folosind la maximă capacitate spațiile, facilitățile, infrastructura și tehnologice resurse din dotare. O instituție și studenții săi pot beneficia de acest model de învățare, care ajută mai mulți studenți să finalizeze cursurile la timp și să se pregătească pentru o carieră într-o economie în schimbare.
            Claire Stuve de la Universitatea din Toledo afirmă că: "Studenții au oportunități pe care nu le-ar fi avut dacă nu ar fi putut avea acces la cursurile de învățământ la distanță. .... Cred că, într-adevăr, învățarea la distanță este un nou val și sunt încântată să văd unde duce.”[2]

---

[1] [2] http://echo360.com/sites/default/files/CDE%20Distance%20Learning_FINAL.pdf

Blended learning - partea a III-a

AVANTAJE ȘI DEZAVANTAJE

Sistemul de învățare combinată, ca orice sistem/mod/strategie de învățare, are atât avantaje, cât și dezavantaje. În continuare, vom încerca să evidențiem câteva dintre ele.

Avantaje

1. Blended learning este mai eficientă decât învățarea exclusiv online sau față în față în clase. Secțiunea online este destinată studiului individual, în timp ce întâlnirile fată în față sunt valorificate prin experiențe interactive.

2. O parte din timpul alocat instrucțiunii, elevii/studenții pot învăța în propriul ritm, individual, pentru ca apoi să interacționeze cu profesori și colegii lor în clasă. Astfel, sunt dezvoltate abilitățile de a lucra atât individual, cât și în echipă.

3. Prin introducerea TIC în procesul educațional, se îmbunătățește comunicarea profesor-elev.

4. Accesul facil la educație.

5. Se reduc costurile cu transportul și cazarea studenților și profesorilor, chiria și utilitățile aferente spațiilor unde se desfășoară cursurile.

6. Crește nivelul de pregătire al profesorilor.

7. Se poate măsura gradul de implicare al elevilor / studenților, prin numărul de logări și timpul petrecut online.

8. Asigură cadrul dobândirii competenței digitale, una dintre cele opt competențe cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții.

Dezavantaje

1. Blended learning depinde de resurse tehnice, care trebuie să fie de încredere, ușor de folosit și moderne.

2. Alfabetizarea digitală poate fi un incovenient pentru elevi / studenți.

3. Apare un nou cost, cel cu achiziționarea și întreținerea unei platforme de e-learning.

4. Timpul pentru feedbackul dat de profesori studenților este mai mare în blended learning decât în sistemul tradițional. [1]

5. Există riscul ca studenții să nu vizioneze tutorialele.

---

[1] https://en.wikipedia.org/wiki/Blended_learning

Blended learning - partea a II-a

CE SE COMBINĂ? MODELE ÎN BLENDED LEARNING

Aceasta este o întrebare destul de frecventă, care apare ori de câte ori se vorbește despre ”blended learning”. Bonk și Graham (2004) au identificat 3 elemente care se combină și care contribuie la definirea conceptului, după cum urmează:

1. modalități de instruire
2. metode de instruire
3. instruire online și față în față





Analizând mai în profunzime, Allison Rossett[1] a identificat următoarele combinări:

1. combinarea învățării din sala de clasă cu cea on line;
2. combinarea învățării on line cu contactul cu un profesor din facultate;
3. combinarea învățării prin simulări cu materialele primite;
4. combinarea pregătirii practice cu sesiuni informative individuale;
5. combinarea pregătirii manageriale cu activități desfăşurate în mediul virtual.

Există trei modele[2] utilizate în învățarea combinată:

1. Modelul adițional, care se bazează pe structura cursului tradițional și foloseste resurse online pentru a suplimenta lectura tradițională și manualele. Studenții lucrează online și își primesc materialele prin intermediul parolelor și numelor de utilizatori. Studenții se întâlnesc la fel de des ca în cazul unui curs tradițional, întâlnirea față în față fiind baza acestui model.

2. Modelul substituției, care înlocuiește întâlnirile față în față cu activități interactive online.

3. Modelul emporiu, renunță la toate întâlnirile față în față, care sunt înlocuite cu platforme de învățare. Acestea oferă acces la materiale online si suport. Prelegerile tradiționale nu sunt disponibile, iar comunicarea se face exclusiv prin intermediul internetului.

Carman J.M. (2005)[3] a identificat 5 ”ingrediente cheie” la cele 3 modele.

1. evenimente live: prelegeri la care studenții din mai multe orase participă în acelasi timp, ca într-o clasă virtuală;

2. conținut online: experiențe de învățare în care studentul este singur și realizează sarcinile într-un ritm propriu;

3. colaborare: medii în care studenții colaborează unii cu alții, prin e-mail sau grupuri de discuții;

4. evaluare: pentru a măsura cunostințele studenților;

5. materiale pentru cercetare: materiale care să sporească ceea ce studentul reținee după terminarea cursului și care să poată fi în transferate experiența de pe piața muncii.

---

[1] http://euromentor.ucdc.ro/dec2011/ro/ivatareacombinatablendedlearningluizacaraivan_11.pdf

[2] Idem

[3] http://www.agilantlearning.com/pdf/Blended%20Learning%20Design.pdf  

Blended learning - partea I

CE ESTE?
Prin simpla traducere a verbului ”to blend”, ne putem face o părere despre ceea ce înseamnă ”blended learning”. Astfel, conform Levițchi (2003) ”to blend” se traduce prin ”a amesteca, a combina, a îmbina, a asorta”, deci, ”blended learning” reprezintă o învățare combinată, amestecată. Ce se combină/amestecă? Vom vedea imediat.  

Blended learning reprezintă, conform Sloan Consortium, ”integrarea instrumentelor de predare on-line în activitățile specifice învățământului tradițional”. [1]

Pe lângă sensul de „combinat”, „amestecat”, „armonizat”, există şi alți termeni pe care teoreticienii îi folosesc pentru a descrie acest proces de învățare: învățare „hibridă”, „integrativă”, „pluri-metodică”. Indiferent de termen, conceptul se referă la o integrare în procesul de învățare a tehnicilor şi a metodelor din educația la distanță și educația virtuală în educația din sala de clasă.[2]

SCOPUL?

Eficientizarea educației reprezintă scopul acestui sistem de învățare (Albrecht, 2006) Blended learning aduce o plus valoare în procesul de predare-învățare. Profesorii încarcă resursele didactice necesare cursului, care sunt distribuite automat studenților, aceștia accesându-le într-o manieră flexibilă. Astfel, profesorii pot gestiona clase mai mari, iar prin atașarea resurselor interactive, timpul alocat învățării la clasă poate fi micșorat.[3]

            CÂND A APĂRUT?

Termenul de „blended learning” a început să fie folosit la sfârșitul secolului XX. Una dintre cele mai vechi referințe a apărut într-un comunicat de presă al Interactive Learning Centers, din anul 1999. În anul 2006 apare primul „Manual de Blended Learning” ( ”Handbook of Blended Learning”) scris de C.J. Bonk și C.R. Graham. Aceștia definesc sistemele de blended learning ca fiind acele sisteme care „combină interacțiunea directă dintre profesori și studenți cu instruirea asistată de calculator”. Ideea centrală a acestui tip de sistem o reprezintă „alegerea” oferită utilizatorilor, favorizând alegerea de către profesori a celor mai bune metode de predare care să se plieze pe stilul de învățare al studenților, oferind astfel posibilitatea realizării unui învățământ centrat pe student.[4]

Blended learning a apărut în momentul în care conceptele de e-learning şi clasă virtuală au început să piardă din credibilitate. De ce? Chiar dacă acestea au avut mulți suporteri în anii ’90, însă, la sfârșitul secolului, au apărut și oponenții, deoarece studenții nu erau destul de motivați şi de responsabili pentru a realiza singuri sarcinile, simțindu-se izolați şi lipsiți de ajutor. Astfel a fost inventat blended learning, dar nu pentru a înlocui complet clasa virtuală, ci pentru a adăuga noi dimensiuni acestui concept. [5]

---

[1] http://online.ase.ro/Metodologia_BL.pdf  

[2] https://en.wikipedia.org/wiki/Blended_learning

[3] http://online.ase.ro/Metodologia_BL.pdf   

[4] http://online.ase.ro/Metodologia_BL.pdf, https://en.wikipedia.org/wiki/Blended_learning

[5]http://euromentor.ucdc.ro/dec2011/ro/ivatareacombinatablendedlearningluizacaraivan_11.pdf  

Ce stim despre blog / blogging?

Blog - ul (cuvânt provenit de la expresia engleză web log = jurnal pe Internet) este o publicaţie web (un text scris) care conţine articole periodice sau şi actualizate neîntrerupt ce au de obicei un caracter personal.

Ca regulă, actualizarea blog-urilor constă în adăugiri de texte noi, asemenea unui jurnal, toate contribuţiile fiind afişate în ordine cronologică inversă (cele mai noi apar imediat, sus, la vedere). Acest gen de publicaţii web sunt în principiu accesibile publicului larg, însă unele pot fi contra cost.

Termenul de "blog" a apărut în anul 1997, când John Berger şi-a denumit propriul site "weblog".[1]

Există mai multe platforme pentru blog-uri, de exemplu Wordpress (cea mai cunoscută şi folosită platformă de blogging), Blogger ş.a. 

Scopul blog-urilor variază foarte mult, de la jurnale personale şi până la „armele” publicitare ale campaniilor politice, ale programelor media sau ale diverselor companii comerciale. De asemenea ele variază şi în funcţie de autor - de la unul singur la o comunitate întreagă. 
Multe blog-uri permit vizitatorilor lor să răspundă prin comentarii, care sunt şi ele publice, creându-se astfel o comunitate de cititori centrată în jurul blog-ului; alte blog-uri nu sunt interactive.

Un blog poate constitui şi o sursă importantă de venituri pentru cei care il administrează.

Totalitatea blog-urilor şi a autorilor de blog-uri a fost denumită „blogosferă”. Vezi de exemplu blogosfera românească, blogosfera moldovenească.

Sursa:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Blog#Leg.C4.83turi_externe

Social media în promovarea unui proiect

Titlul proiectului: Părinți + copii + profesori = echipă de vis 

Scop: Prin acest proiect urmărim îmbunătățirea relației dintre profesori, elevi și părinți, care va conduce la creșterea performanțelor școlare ale elevilor.

Obiective:

O1. Crearea, până la sfârșitul lunii septembrie 2016, a unei comunități online, formată din toți profesorii și elevii din școala noastră, părinții elevilor și sponsorii / partenerii;

O2. Organizarea, săptămânală, de ateliere de dezvoltare personală, la care vor participa toți profesorii, elevii și părinții acestora;

O3. Realizarea, până la sfârșitul lunii septembrie 2016, de echipe de predare, formate din profesori și părinți, profesori și elevi, părinți și elevi.

O4. Organizarea, zilnică, după ore, a unor sesiuni de pregătire pentru elevii care au probleme la învățătură, susținute de diferite echipe de predare, în funcție de nevoi.

Grup țintă: profesorii, elevii și părinții din școala noastră.


Publicitate în mediul online:
Pentru a atrage potențialii sponsori, e nevoie ca proiectul nostru să aibă o cât mai mare vizibilitate. Pentru aceasta, îl vom promova prin următoarele mijloace:

M1. crearea unei pagini de Facebook
Pe pagină, care va fi publică, vom posta zilnic informații despre proiectul nostru,

M2. crearea unor videoclipuri pe Youtube
Acestea vor avea ca actori câțiva elevi, profesori și părinți din școala noastră. Vom filma secvențe dintr-o zi, păreri ale celor implicați direct, păreri ale sponsorilor. Aceste videoclipuri vor fi postate pe pagina de Facebook.

M3. crearea unei comunități pe Google Plus
Această comunitate este destinată profesorilor, elevilor, părinților și sponsorilor / partenerilor noștri.

De ce este important să avem un blog al școlii?

De ce este important să avem un blog al școlii? Blogul poate fi vazut ca un moft, o pierdere de timp, o sarcină în plus pentru cadrul didactic desemnat cu administrarea blogului sau chiar reprezintă o necesitate?

Nu este un moft, reprezintă chiar un bun instrument pentru:
- a atrage surse de finanțare din partea agenților economici,
- a încheia parteneriate cu diferite instituții,
- a atrage părinții în comunitatea școlii.

Dar CUM?

Ei bine, folosind blogul ca mijloc de promovare a școlii, prin postări frecvente, ne facem cunoscute:
- activitățile desfășurate în școlă,
- proiectele în care suntem implicați,
- proiectele în care dorim să ne implicăm, dar ne este imposibil din lipsa resurselor, de orice fel (financiale, materiale, umane).

Printr-o prezentare atractivă, postările de pe blog ne pot ajuta sa ne promovăm imaginea a ceea ce suntem. CE? O entitate care produce educație și furnizează oameni - unelte de dezvoltare a societății în care trăim.

DE CE să primim ajutor? Pentru că viitorii adulți, pe care acum noi îi școlim, vor influența, fie pozitiv, fie negativ dezvoltarea soietății. Și cum ne dorim ca aceștia s-o facă în mod pozitiv, e necesar să investim în ei și activitățile lor și să le creăm oportunități de învățare cât mai stimulative.